Citesc, citesc, şi totuşi puţine pagini se adună în urmă. Parcă acasă, când citeam o pagină, două, la o săptămână şi chiar mai rar, se adunau mai multe în urmă. Impresii, da, s-au adunat mai multe acum...
Pe nesimţite acasă, citisem câteva zeci de pagini. Pe-a simţitelea, în câteva zeci de minute, mă aşteptam să ajung măcar la jumătatea cărţii. Dar cartea e destul de groasă şi acum am senzaţia că bat pasul pe loc. Pe nesimţite trece timpul, dar cartea e încă acolo, mai mult de jumătate din ea mă îmbie cu neştiute întâmplări.
(cartea lui Ovidiu Nimigean, Rădăcină de bucsau)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu