Fantana fiintei

Am comparat deasemenea cautarile cele mai intime din fiinta mea cu coborarea intr-o fantana. Cred ca e infinit de adanca. Nu pot cobori la comanda, se intampla in anumite momente si atunci tot ce scot de acolo iese impreuna cu lacrimi. Fantana mea are apa formata din lacrimi. Ma emotioneaza un cantec, visez un vis, ma atinge un cuvant, o privire... de oriunde poate apare ceva care intra adanc in fantana si sa scoata de acolo ceva la care nu chiar ma astept. Nu pot sa vad ce e acolo, pot sa am o imagine generala, pot sa intuiesc, dar nu stiu ce e inauntru.